Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PERINDA, DUPĂOLALTĂ, DES, ȚINE, JONGLA, MEREU, MONOM, SCURGE, STROI, SUCCESIV, INTERSCHIMBABIL ... Mai multe din DEX...

UNUL DUPĂ ALTUL - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru UNUL DUPĂ ALTUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 457 pentru UNUL DUPĂ ALTUL.

Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia

... țiganca a altuia, până nu vor aduce scrisoare fieștecarele de la stăpânul său, cum că iaste cu voia lor și cum că vor îngădui unul pre altul până / să vor împăca amândoao părțile, au cu schimbu după obiceiul țării, suflet pentru suflet, au cu bani să răscumpere unul de la altul acel suflet, să nu-i cununați și nici cu un mijloc, măcar de v-ar face verice sile, au înfricoșare. Și acea scrisoare să o ... ce vă poruncim și stăpânii lor, deaca nu să vor supune dreptății și ascultării besericești. 7. Să știți și aceasta că de să va întâmpla unul să botĂ©ze pre cineva, la vrĂ©mea căsătoriei celui botezat poate să-l cunune altul, că / bisĂ©rica nu oprĂ©ște. Ce pentru aceasta să nu să facă turburare și gâlceavă, precum s-au întâmplat la mulți, de-au venit ... de la arhiereul locului, nici să lăsați pe alții să facă până nu se va face știre, ca să li să dea voe, cu blagoslovenie, după porunca pravilei. Că și pentru aceasta să fac multe gâlcevi și multe vătămări de suflete și trebue să să păzească. 9. Iată dară că v ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și ... de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind-o, se scoală rebelă, n-o poți ținea, Și-n loc s-o reții, urmează înțelesul după ea. Urmați, țineți după minte, și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să ... rău a ne feri; Un vers nu avea putere, și ajunge noduros; Eu mă tem d-a zice multe, și devin întunecos; Unul n-are-atâtea dresuri, dar e gol, fără-ajutor; Altul, să nu se târască, se pierde de tot în nor. Voiți publica favoare după ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

... voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și ... de a-l strâmtora. Dar ne-ngrijind-o, se scoală rebelă, n-o poți ținea, Și-n loc s-o reții, urmează înțelesul după ea. Urmați, țineți după minte, și oricâte laborați, Lustru, preț tot de la dânsa ne-ncetat vă-mprumutați. Mulți, împunși d-un neastâmpăr, în fuga lor avântați, Vor să ... rău a ne feri; Un vers nu avea putere, și ajunge noduros; Eu mă tem d-a zice multe, și devin întunecos; Unul n-are-atâtea dresuri, dar e gol, fără-ajutor; Altul, să nu se târască, se pierde de tot în nor. Voiți publica favoare după ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor] 3 [Fărădelegile ienicerilor] 4 Note [Invocația]          Ce necaz ... Dar, în câtu-i prin putință, mă voiu nevoi și eu     Osînda țării a scrie, oricât-mi va fi de greu. [Parada eteriștilor]     După prînz la noă ceasuri, încă păr-a nu toca,     Năvală mare de oameni, cela pe cela călca ;     Întreb ce-i ? îmi spun că ... stau și eu ca să privesc,     Și văz, ceea ce vrodată a mai vedè nu gândesc.     Mai întîi trîmbacii curții, călări mergînd trîmbița     După ei, călări doi preuți, falnici încît nici căta     Amîndoi cu șishanele, greci, dar bine îmbrăcați,     Cît n-aveau deosebire din ostașii ceilalți.     Unul dintre doi cocardă avè și purta la cap,     Iar altul de fir o cruce o pusese la potcap.     După dînșii, într-o butcă, un arhiereu vinè,     Cu omofor peste rasă, și-n mînă cruce ținè.     Sîrb era arhiereul, cîrn la nas și rău făcut ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

... culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe moșie se perindară, unul câte unul, pe lângă patul stăpânului, duceau mâna la gură, rămâneau câteva clipe cu ochii mari deschiși, privind mortul, apoi, făcându-și cruce, se depărtau, fără să ... alții. Fiecare iscodea câte ceva. — Că vezi dumneata, șoptea un moșneag rezemat de tejgheaua crâșmarului, lucrul nu-i curat. Nu mor doi oameni, așa, unul după altul, în același loc. Or fi avut și ei păcate de ispășit. Cu noi, dă, se purtau bine, dar cu alții, mai știi! Cine poate ști ... clipă încremenit, apoi lovi cu mâna în vânt, a deznădejde, dete călcâie calului și porni fără să răspundă. — Cine-o fi? întrebă unul. — Ia, vreunul care n-a auzit de moartea boierilor. La conul Iordache veneau mulți să ceară ajutor. — Cine știe cine-o ... cu toții până în poartă, de unde priveau cum se ridicau vâlvătaiele spre cer. Și răsuflau parcă mai ușurați, că scăpau de sălașul duhurilor rele. Unul ...

 

Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona

... răzvrătirea unui lan, astfel se întoarse în sfîrșit și vîntul de sud, în norodul tulburatelor valuri, și culcă snopii de apă pe întinderea mării. Domolite, unul după altul, talazurile, cu ritmice mișcări împingînd spre țărm sfîșiatele dantele de spumă, veneau să cînte subt fereastra atelierului lui Hipparc. În port, lîngă cheiul vechi, galerele ... desfăcute din belciugile grele, dezrobeau ușoarele trireme care, ca supte de puterea apelor, alergau vesele, cumpănindu-și schelăria de lemn, și dispăreau ca niște jucării după mișcătoarea curbă unde nu mai bate ochiul. Hipparc singur, ca unul ce încercase furioasele talazuri, rămînea surd la toate glasurile acestea și, fericit de cerul ce-l vedea în ochii Didonei, își căuta de lucrul lui ... sprijinindu-se pe abisuri, și mai înfricoșătoare se urca cealaltă, scufundată în adîncuri. Aprige și tumultuoase, aprinzînd fosforescențe, se ridicau valurile să vadă frumusețea Didonei, unul peste altul săreau talazurile fugărindu-se, negre prăpăstii ce căscau o clipă, fluide punți se întindeau și înspumatul norod nu mai avea astîmpăr. Un abis, peste care ... măcar nu-și tremura nădejdea. Biruitorul întunerec stăpînea mereu, și talazurile mai întețite și mai furioase parcă băteau în schelăria de lemn și se cățărau, unul după ...

 

Ion Luca Caragiale - Cam târziu...

... cu toate atributele ei caracteristice. Când figura amicului Costică s-a-ntrupat întreagă în imaginația lor, toți trei îi zâmbesc cu dragoste, și unul după altul: — Ei! aș! — Parol? — Ce! ești copil!? Dar, ca prin minune, de la ușa berăriei de-afară, se aude ca un ecou un ... prietini, fiindcă „s-a-ncurcat cu alții!" și că acuma e foarte mulțumit ca i-a putut în sfârșit revedea. După tonu-i de extremă jovialitate, după ochii lăcrămoși și maniera cu care articulează vorbele, se vede bine că d. Costică s-a mai întâlnit astă-seara și cu alți ... către centru, îi trecuseră prin gând atâtea și-atâtea amintiri de pe vremea când petreceau toți patru, studenți săraci, împreună. — Ei! frumoase vremuri! exclamă unul. — Ei, aș! răspunde amicul Costică. — Nu mai apucăm noi așa vremuri! zice altul. — Parol? întreabă Costică. — S-a dus! suspină al treilea... Am trei copii, Costică. — C-eșt’ copil!? Și iarăși un rând ... ncurcați la bere, zice Costică; bine, nene, acu e vreme de bere? Ai la o... mustărie, frate... — Fugi, nene, ca mustul strică stomacul! zice ...

 

Emil Gârleanu - Tovarășii

... n vreme ce cununa cerului se luminează, pe pământ se deslușesc toate: satul; încolo, pe coastă, ca urnită din loc, pădurea; în fund, dealurile gemene unul după altul, ca pe o scară. Și-n cea dintâi clipă de revărsare a luminii, grija, care țârâie în urechea plugarului ca un greier, îl ... — Cea, Duman, tată! Ei îl ascultă ca niște copii; și, mereu, dâra neagră a brazdei se deapână de la un capăt la altul al lanului ca pe un mosor. Se luminează încet, încet, în pas cu boulenii parcă. E liniște. Un stol de grauri se lasă, pieziș, în ... îngăduitor, ca pe-un prieten. Iar înaintea plugului, ca un vornicel ce arată calea, un cocostârc pășește agale, privind când cu un ochi, când cu altul spre pământ, înfigându-și uneori ciocul. — O-ahoo! Soarele s-a înfipt în creștetul cerului și de acolo dogorește văzduhul. Țarina e ... simt, ca o zgardă de fier, urma jugului scos. Plugarul le-a dat o mână de coceni, din care ei abia aleg câte unul ...

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... puternic, canaturile vechi s-au zguduit scrîjnind din țîțîni, apoi s-au dat într-o parte cu vuiet, lovind pereții. Și întîiul plop păși, iar după întîiul, înșiruirea uriașilor aplecîndu-și creștetele a urmat, trecînd sub arcul porții, chemată de puterea oglinzii mele. Un rîs zgomotos umplu aerul și ... părînd a privi lung și avid noua priveliște a șesului luminat de lună. Vesele, ca și ochii mei, priveau geamurile bătrîne, după care într-un fund de odaie văpaia unei candeli ardea ca un iris de aur : o ușă deschisă, plină de un întunerec albastru, sta căscată ... mirare ; și împrejmuirea toată neputînd să-și vină locului față de atîta schimbare, se cumpănea căutînd să-și așeze liniile. Ridicîndu-mi ochii din nou după isprava aceasta ciudată și văzînd sărmanii duzi din fundul grădinii, ce stăteau de atîta vreme ca două sentinele pe care nu venea nimeni să le ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

... timpuriu ca toți și să se așeze la locurile lor știute de la intrarea bisericii. Cum s-au ghemuit ei jos și s-au simțit unul pe altul, s-au dat în vorbă. Unul a povestit celuilalt cât de îndatorat se știe el cătră sfânta icoană, care, din sărac prăpădit ce era mai nainte, l-a ... binișor fără să sufle de cei doi cerșetori, și cu câte o mână le-a smuls și unuia și altuia pălăria din cap, după care, iar fără să sufle, s-a dus p-aci-ncolo. Cei doi orbi au rămas o clipă aiuriți, dar, după ce și-au venit în fire, au crezut fiecare că tovarășul celălalt îi smulsese pălăria; și unul după altul: „Măi, nu face jucării proaste! dă-mi înapoi pălăria!" Ba: „Hoțule, tâlharule!" Au început amândoi să zbiere și să-și tragă-n cap ... de piept, să se tăvălească si să se muște urlând; s-ar fi ucis, dacă n-alerga lumea de pe-mprejur să-i descleșteze pe unul de altul ...

 

Alexandru Macedonski - Răsmelița morților

... Alexandru Macedonski - Răsmeliţa morţilor Răsmelița morților de Alexandru Macedonski Domnea-n locașul vecinic o noapte-ntunecoasă, Și unul după altul, falangă fioroasă, Ieșeau de prin morminte scheletele de morți ,,Deschidă-ne iar viața lucioasele ei porți... Destul de când mormântul ne supse și ne roase ... țestele prin iarbă dau fuga-nsuflețite, Purtate de schelete în grab' reîntocmite, Așa că cimitirul era ca un vârtej În care câte-o țeastă fugea după-un gâtlej, Iar deget după deget, și coaste după coaste, Urmau în goana mare ca oaste după oaste... Femurul, câteodată, un tibia prinzând, Da jalnice ocoale, trosnind și șchiopătând, Și-n groaznicul amestec, ciocnindu-se în cale, Albeau prin noaptea neagră coloane ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNUL DUPĂ ALTUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru UNUL DUPĂ ALTUL.

PERINDA

... PERINDÁ , perínd , vb . I . 1. Refl . A trece sau a veni unul după altul , a se succeda ( în timp , în spațiu ) ; a circula ( unul după altul ) . 2. Tranz . ( Reg . ) A trece de la unul la altul

 

DUPĂOLALTĂ

... DUPĂOLÁLTĂ adv . ( Pop . ) Unul după altul , unul în urma altuia . [ Pr . : - pă - o - . - Var . : dupoláltă adv . ] - După

 

DES

... cu părțile componente apropiate , cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți . 2. ( Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități ) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul : strâns . 3. ( Despre ploaie , ceață , umbră etc . ) Compact , dens : de nepătruns . II. 1. Despre întâmplări , fenomene sau acțiuni : adesea adverbial ) Care se repetă de ( mai ...

 

ȚINE

... ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext ... ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , a se preocupa ...

 

JONGLA

... JONGLÁ , jonglez , vb . I . Intranz . A arunca în aer și a prinde cu repeziciune și cu abilitate mai multe obiecte unul după altul

 

MEREU

... neîncetat , neîntrerupt , continuu , întruna ; la intervale scurte . 2. ( Reg . ) Încet , fără grabă , domol ; alene , liniștit , potolit . II. Adj . 1. ( Înv . și reg . ) Care se întinde unul după altul

 

MONOM

... MONÓM , monoame , s . n . 1. Expresie algebrică în care intervin numai semnele înmulțirii și ale împărțirii . 2. Fig . Șir , succesiune neîntreruptă ( unul după altul

 

SCURGE

... Refl . ( Despre ape ) A curge la vale ( lăsând în urmă locul uscat ) . 4. Refl . Fig . ( Despre unități de timp ) A trece unul după altul

 

STROI

... sau a purta în stroi = a aplica cuiva o pedeapsă disciplinară , constând în trecerea printre două rânduri de soldați care îl lovesc unul după altul

 

SUCCESIV

... SUCCESÍV , - Ă , succesivi , - e , adj . ( Adesea adverbial ) Care urmează unul după altul

 

INTERSCHIMBABIL

... INTERSCHIMBÁBIL , - Ă , interschimbabili , - e , adj . ( Despre elementele unui sistem tehnic ) Care se poate schimba , care se poate înlocui unul cu altul . - Inter ^1 - + schimba + suf . - bil ( după

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...